România, desf??urat la 21-23 februarie 1948 pân? la 19

România, situat? la grani?aImperiului Sovietic, a devenit victim? a comunismului stalinist, imediat dup?terminarea celui de-al doilea R?zboi Mondial: „Socialismul este un produs allumii moderne. F?r? a avea un precedent în epoca antic? sau medieval?, se poateafirma c? atunci s-au stabilit unele din premisele sale (de exemplu, revolteale s?racilor împotriva celor boga?i) “.

1În România, comunismul stalinist nu a avut limite ?i a devenit atât de feroceîncât cet??enilor li s-au refuzat vestigiul pie?ei libere sau al propriet??iiprivate ?i apare cultul personalit??ii al marelui dictator. Violen?a ?iminciuna nu au putut ascunde impoten?a ?i e?ecul planului ini?ial de nivelaresocial?. În acest tip de societate, minciuna excesiv? devine acceptat? caadev?r. Societ??ile comuniste nu erau anormale sau ilogice, aveau propriulra?ionament ?i etic? intrinsec?. În anul 1947 regimul totalitar se instaleaz?în România ?i va dura timp de patruzeci de ani.

Best services for writing your paper according to Trustpilot

Premium Partner
From $18.00 per page
4,8 / 5
4,80
Writers Experience
4,80
Delivery
4,90
Support
4,70
Price
Recommended Service
From $13.90 per page
4,6 / 5
4,70
Writers Experience
4,70
Delivery
4,60
Support
4,60
Price
From $20.00 per page
4,5 / 5
4,80
Writers Experience
4,50
Delivery
4,40
Support
4,10
Price
* All Partners were chosen among 50+ writing services by our Customer Satisfaction Team

La conducerea Românei, primuldictator comunist este Gheorghe Gheorghiu Dej ales în urma primului Congres, desf??urat la 21-23 februarie 1948pân? la 19 martie 1965, când acesta a murit de cancer la ficat, acest lucrufiind spus doar pentru opinia public?, adev?rata cauz? fiind alta, iradierea.Apoi cel care va conduce poporul român timp de decenii este Nicolae Ceau?escu. Nicolae Ceau?escu ?i so?ia sa Elenaau condus ?ara timp de 24 de ani, între 1965 ?i 1989. În acei ani, România asuferit câteva schimb?ri, iar popula?ia a trebuit s? suporte un num?r nesfâr?itde nedrept??i ?i restric?ii. În general, istoricii prezint? comunismul românescîn dou? segmente: unul dintre 1965 ?i 1971 ?i unul între 1971 ?i 1989.

Înprimii ani de conducere, Nicolae Ceau?escu a avut o politic? deschis? fa?? deEuropa de Vest ?i Statele Unite ale Americii, care s-au ab?tut de la Pactul dela Var?ovia, semnat în timpul R?zboiului Rece. Aceast? perioad? este cel maibine caracterizat? de o relativ? liberalizare a României. O nou? constitu?ie afost adoptat? în 1965, iar antreprenoriatul a fost încurajat pe scar? larg?.Principalul punct de interes al Partidului Comunist p?rea s? fie îmbun?t??ireaconfortului personal al oamenilor ?i au fost alocate fonduri mari pentru aconstrui apartamente astfel încât fiecare s? poat? de?ine o re?edin?? privat?.Comunismul promiteamarea egalitate dintre sexe, dup? cum afirm? ?i Friedrrich Engels în lucrareasa Femeia, Familia ?i Originile Propriet??ii Private: „Emanciparea femeii devine posibil? doar atuncicând aceasta va putea lua parte la procesul de produc?ie la scar? social? ?iatunci când îndatoririle domestice vor ocupa doar o mic? parte din timpul ei(…). Va deveni astfel evident c? prima promisiune a emancip?rii femeii oreprezint? reintroducerea acesteia în industria de stat.

“2 Femeia acestei perioade este înzestrat? curesponsabilit??i precum cele de mam?, so?ie, muncitoare ?i cet??eanc? pe carereu?e?te s? le satisfac? f?r? mari probleme, îns? în realitate lucrurile erautotal diferite. Se favorizau în mod exagerat, femeile care erau fie mame cumul?i copii, mame eroine, fie muncitoare în fabrici, fie reprezentante înorganele de decizie ale statului, ce erau considerate modele bune de urmatpentru femeile comuniste.            La cuvântarea din 23iunie 1966, la Conferin?a Na?ional? a Femeilor, Nicolae Ceau?escu spunea: „Suntem convin?i c?femeile din ?ara noastr? – constructoare alevie?ii noi – î?i vor îndeplini ?i de aici înainte, cu cinste, datoria ce lerevine în via?a social?, în educa?ia tinereigenera?ii, în familie, contribuind prin munca lor,cu energia ?i entuziasmul ce le sunt caracteristice, la f?urirea viitorului fericit al copiilor lor, la înflorireaRepublicii Socialiste România.”3 Citatul red? foarte bine ce este femeia ?i ce a devenitaceasta în urma procesului de emancipare asumat ?i derulat de Partidul Comunist.Lucrarea de fa??constituie o analiz? a condi?iei femeii românce din perioada comunist?, femeietratat? într-un mod diferit, aparent privilegiat?, ce trebuia s? fie mam?des?vâr?it?, muncitoare ?i activist?.

Aten?ia acordat? femeilor de c?tre statul comunist nu aînsemnat doar privilegii, aten?ia putând însemna ?i dorin?a de a coordona via?aacestora iar oferirea de noi sarcini a dus mai degrab? la o înc?tu?are maiprofund?, prea pu?in la o eliberare. Femeile din România ?i-au pierdut încetidentitatea, feminitatea ?i demnitatea. Nu mai erau femei, ci persoane f?r? sexîntr-o comunitate de lucru. În societatea comunist?, din România, cea maiimportant? problem? nu a fost genul, ci maximizarea puterii ?i cre?terea for?eide munc? imense. Femeia trebuia s? fie o mam? minunat?, îndeplinind toateîndatoririle ei acas?, dar într-un plan paralel trebuia s? fie un bun muncitorsocialist, care nu trebuia s? fie discriminat? atunci când munca pe care of?cea era pentru b?rba?i.Comuni?tii au sus?inutc? femeile ar putea s?-?i îndeplineasc? toate visele, având ?ansa s? lucreze,s? studieze ?i s? fie gospodin?. Statul comunist era singura entitate prin carefericirea putea fi urm?rit?. Egalitatea cu b?rba?ii a reprezentat, de fapt, osupraînc?rcare a femeilor care trebuiau s? lucreze în condi?iinecorespunz?toare de munc?, f?când sarcini potrivite numai pentru b?rba?i, cumar fi: minerit, construc?ii, metalurgie.

Femeile din România au trebuit s?lucreze multe ore pe zi, pentru a r?mâne în linie ca s? î?i primesc? alimentelede baz? cum ar fi laptele, pâinea ?i zah?rul care au fost ra?ionalizate. Electricitatea?i gazele au fost frecvent întrerupte, în timp ce apa cald? func?iona numaiîntr-o anumit? perioad? de o s?pt?mân?. În timpul iernii, temperatura înapartamente rareori dep??ea optisprezece grade Celsius.

Proclamând c?libertatea, egalitatea de gen ?i emanciparea au fost printre puncteleprincipale ale construc?iei societ??ii socialiste, egalitatea de gen mecanic afost pus? în practic?.NicolaeCeausescu ca noul lider al României, a dorit s? fac? România independent? deinfluen?a vecinului s?u puternic, a Uniunii Republicilor Socialiste sau a URSS.Pentru a se desprinde de autoritatea sovietic?, independen?a economic? a fostcrucial?.

O modalitate de a ob?ine independen?a economic? a fost aceea de aavea o popula?ie mare, care ar putea conduce la o cre?tere bazat? pe consum ?ila cre?terea for?ei de munc?. El avea un plan bine stabilit, cre?tereapopula?iei însemna oprirea avorturilor în toat? ?ara, „condamnarea” femeilor s?devin? mame cu mul?i copii, astfel c? în perioada 1967-1972 s-au n?scut peste 2 milioane de copii, în mare partecopii nedori?i de familii, numi?i acum „decre?ei” sau „copiii decretului”,pentru c? s-au n?scut în urma acestei legi, ajungându-se în anul 1969 ladou?zeci de milioane de locuitori. Cu toate acestea, avortul a fost legal ?ir?spândit în România. Pentru a inversa tendin?a avortului, Ceau?escu a recursla abolirea acestuia prin Decretul 770.

Decretul 770 al lui Nicolae Ceausescu a vizat cre?terea popula?ieiRomâniei. A fost semnat în octombrie 1966 ?i a fost de a aduce o cre?tere aratei natalit??ii, cu diverse stimulente pentru cei care au n?scut mul?i copii,restric?ionarea ?i interzicerea avortului ?i a contraceptivelor. Punerea înaplicare a decretului intr? în toate aspectele vie?ii, în special în ceea ceprive?te locul de munc?, asisten?a medical? ?i educa?ia. A adus dorin?a decre?tere a copilului, dar cu un cost greu.În 1966, când Ceau?escua semnat decretul, a inversat m?surile de control al reproducerii liberale ale??rii. A f?cut avortul disponibil numai femeilor limitate. Cele care aveau voies? fac? avort au fost femei de peste 40 de ani (în vârst? de pân? la 45 de aniîn 1986), care aveau cel putin patru sau mai mul?i copii ?i care au fost înpericol în timpul sarcinii. Acestea au fost concepute pentru a reduce drasticratele avortului.

  În afar? de restric?ionarea avortului, decretul alansat ?i alte programe care încurajeaz? sarcina ?i na?terea ?i descurajeaz?contracep?ia ?i avortul. De exemplu, contraceptivele au fost interzise înîntreaga ?ar?. Educa?ia sexual? a fost cenzurat? pe scar? larg? de guvern.

Deasemenea, cuplurile f?r? copii au fost pu?i s? pl?teasc? impozite mai mari ?idiscrimina?i la locul de munc?. Mamele singure erau for?ate s? î?i abadonezecopii în orfelinate, pentru c? din puctul de vedere al societ??ii comuniste nuputeau s? aibe grij? singure de un copil f?r? ajutorul unui b?rbat. Divor?ul afost, de asemenea, dificil. În plus, femeile trebuie s? aib? un testobligatoriu de sarcin? în fiecare lun? în locurile de munc? ?i, dac? suntîns?rcinate, sarcina va fi monitorizat?.Decretul 770 a fost ac?iunea de înfiin?are al OmuluiNou. Omul Nou a era motivul favorit al no?iunii de propagand?.

Numaicopiii aveau speran?a s? devin? OameniNoi, care s? ajute România s?-?i ocupe locul în lume. S-au construit pentruei mii de gr?dini?e ?i ?coli. To?i copiii trebuiau s? fac? sport ?i s?participe la competi?ii.

Nadia Com?neci, multipla campioan? olimpic? lagimnastic?, era modelul tinerei genera?ii. Ei erau nevoi?i s? creasc? înacela?i ritm alert ca industria. Se dorea ca ei s?-?i înlocuiasc? p?rin?ii câtmai repede.Prin Decretul 770 Ceau?escu a avut unplan de cre?tere a popula?iei României, dar fost una dintre cele mai crucialecomenzi ale dictatorului. La început, rata natalit??ii în România aproape sadublat ajungând . Dar nutri?ia s?rac? ?i îngrijirea prenatal? inadecvat? aupericlitat multe femei îns?rcinate. Rata mortalit??ii infantile a ??rii scadepân? la 83 de decese la fiecare 1000 de na?teri.

Aproximativ unul din 10bebelu?i s-au n?scut subponderali, nou-n?scu?ii cânt?rind 1.500 de grame , darau fost clasificate ca avorturi ?i au refuzat tratamentul. Supravie?uitoriinedori?i au ajuns adesea în orfelinate, pentru ca legea lui Ceau?escuinterzicea doar avortul nu a f?cut nimic pentru a promova via?aSitua?ia nu era prea îngrijor?toare, recens?mântul din martie 1965 înregistrase 19.103.

173cet??eni, cu aproape dou? milioane mai mult decât în urm? cu zece ani. Decretulprevedea înfiin?area de comisii ?i noi r?spunderi pentru ministere, oamenii legii, mili?ie, medici,„turn?tori”, directori de fabrici sau de ?coli. Femeile care lucrau în fabrici?i uzine au fost supuse la examene ginecologice periodic în scopul depist?riicelor îns?rcinate. În România comunist? s-a interzis ?i comercializareamijloacele contraceptive, spre deosebire de toate celelalte ??ri ale Europei,astfel î?i fac apari?ia „decre?eii”, genera?ia de aproximativ dou? milioane decopii, nea?tepta?i ?i nedori?i în familii.

Urm?rile decretului aufost resim?ite dramatic de femeile care erau în plin? sexualitate. F?r? metodecontraceptive, femeile î?i f?ceau întreruperi de sarcin? acas?, prin metodetradi?ionale, leacuri: fierturi de leandru, din cozi de mu?cat?, se foloseapan? de gâsc? sau fusul, solu?ii care se dovedeau deseori mortale. Femeilemureau în chinuri groaznice, iar copiii pe care îi aveau deja, r?ma?i pedrumuri, înmul?eau orfelinatele. Femeile cu experien?? î?i provocau avorturilecu sonde, dispozitive improvizate care f?ceau ravagii în uter, sau mergeau lapresupu?i medici care le ajutau s? avorteze. Ele se prezentau la maternitate cuhemoragii puternice, unde erau audiate ore în ?ir de securi?ti ?i procurori.Unele dintre femei cedau interogatoriilor, iar medicii ajungeau la închisoare,altele, foarte pu?ine, nu spuneau nimic ?i erau l?sate s? plece într-un finalacas?.                    Pe lâng? stimulente ?i supraveghere, guvernul Ceau?escu a folosit de asemenealegea ?i pedeapsa pentru a descuraja avortul ?i contracep?ia.

De exemplu,femeile care au efectuat avortul auto-indus au fost condamnate de la ?ase lunipân? la doi ani de închisoare. De asemenea, de?inerea contraceptivelor te-ar fi condamnat? la închisoare. În plus, femeile care?i-auprogramat avortul nu vor primi nici un tratament decât încazul în care raporteaz? cine a efectuat avortul. De asemenea, medicii care auefectuat avortul din motive de s?n?tate a pacientului ?i nu au raportatautorit??ilor superioare s-ar confrunta cu închisoare de la una la trei luni.Pentru a se asigura c? politicile au fost implementate foarte bine, ofi?eriiSecurit??ii, poli?ia secret? din România, au fost încredin?a?i s? supraveghezespitalele. Au fost implementate multe legi care au pedepsitavortul ?i contracep?ia.Decretul770 a adus un anumit succes în cre?terea popula?iei, dar a costat ?ara multevie?i ale femeilor. România a cunoscut un boom al copilului în anii lui NicolaeCeau?escu, dar a început s?se încheie în anii 1980, când rata natalit??ii a început s? scad?.

Decretul aucis de asemenea mii de femei pân? la sfâr?itul regimului în 1989. Româniadeveneaastfel cea mai liberal? ?ar? din tot blocul comunist,dar, odat? cu oprirea avorturilor, femeile românce nu mai aveau nicio ?ans? desc?pare. Ele erau for?ate s? devin? mame. A?a a început r?zboiul neoficialdintre ele ?i Ceau?escu, petru c? el dorea ca fiecare femeie s? aib? cel pu?inpatru copii: „Neoficial,contracep?ia era practic interzis?. Nu exista nicio lege împotrivacontracep?iei, dar devenise un subiect tabu.”4M?rturisiriale victimelorDelia Budeanu, era prezentatoare în anii 1980, prezentatoarea singurului post deteleviziune din România, ?i în lipsa prezervativelor ?i a pilulelorcontraceptive, chiar ?i ea ?i-a provocat un avort, folosind metode care nu aveau nicioleg?tur? cu medicina: „Eu, ca s? evit o sarcin? care nu era programat?, m-am aruncat într-unbazin cu ap? rece. A avut efect ?ocul dar puteam s? fac ?i un infarct, nuconta, trebuia rezolvat? “problema”. Mi-aducaminte de o metod?: sucul de l?mâie.

V? pute?i imagina ce ravagii f?cea suculde l?mâie local ?i era o metod? foarte r?spândit?. Tot felul de nebunii s-aupetrecut ?i foarte multe vie?i s-au pierdut a?a.”5Zina Dumitrescu, o cunoscut? prezentatoare de mod?din anii’70  a r?mas îns?rcinat??i a apelat la un medic, care i-a f?cut un avort pe masaei de buc?t?rie: „V? da?i seama c? nu se puteau face anestezii. Medicul nu avea curajul s?fac? o anestezie total? ?i atunci femeia respectiv?, cum am suportat ?i eu cupauze, urlam în buc?t?rie, în curtea interioar? (st?team într-o vil?), atunciîn curtea interioar? a vilei puteam s? ?ip c? nu aveam vecini…?i am avutnoroc; nu mi s-a întâmplat absolut nimic, slav? Domnului!”6LizicaDu?c? : „Totul a mers OK. Au mai trecut doi ani ?i ceva,s-a întâmplat din nou ?i am plecat s? caut pe domnul doctor.

Am ajuns la adresarespectiv?. Domnul doctor era arestat, care de fapt nu era doctor, era unmecanic auto (!).”7TrandafiraPopescu: „Le b?tea, le f?cea p-alea care f?ceau avort ca s?spun? cine le-a f?cut. Poate femeia spunea sau nu, dar era b?tut?.” 8PaulaCiupitu, asistent? ginecologie, Urziceni: „Le spuneam în?oapt?: «S? nu spune?i c? v-a?i f?cut c? nu scrie aici în frunte, s? nu spune?isub nicio form?».”9Concluzii:În concluzie potspune ca statutul femeii din perioada comunist? nu a fost deloc ceea ce au vrutcomuni?tii vremii sa eviden?ieze.

Din motive de stat,autorit??ile au ascuns adevaratulstatul al femeii ?i au f?cut-o pe aceasta sa devina o „ma?in?rie” de facut copii. Egalitatea dintre sexe nu era deloc ceeace p?rea. Femeile care r?mâneau gravide nu era sus?inute de b?rba?ii lor, eletrebuiau s? se descurce singure s? „scape” de sarcinanedorit?. Trebuiau s? fie mame bune, mame de multi copii, s? fie educatoare însim?ul comunismului pentru copii, muncitoare în fabrici ?i uzine. Efectelenegative cauzate de interzicerea avorturilor s-au v?zut în num?rul deceselor provocate. Ceau?escu nu apledat pentru viat?, decretul s?u constituind doar unsucces în cre?terea popula?iei, dar a costat ?ara multe vie?i ale femeilor.

România a cunoscut un boom al copilului în anii lui Nicolae Ceau?escu, dar aînceput s? se încheie înanii 1980, când rata natalit??ii a început s? scad?. „Ilustrate cu flori de câmp” este un film realizat cu scopul de face femeileperioadei comuniste s? realizeze cât de grav e s? faci un avort. Filmulartistic prezin?dispari?ia unei tinere de20 de ani, Maria Goran.

„R?m??i?ele fetei au fost g?site dup? doi ani,îngropate în curtea casei lui Popescu Trandafira, care, pentru bani, se ocupacu întreruperea ilegal? de sarcin?. În film nu se pomene?te de faimosul decret,din cauza c?ruia fata nu a f?cut un avort în spital. În ciuda decretului 770, femeile dinRomânia nu doreau s? devin? ma?inile de f?cut copii ale regimului. De?ipedepsele erau aspre, în câ?iva ani s-a dezvoltat o adev?rat? industrie aavorturilor clandestine.”101Crick, Bernard, Socialismul, Ed.

DU Style, Bucuresti 1998, pag 232Engels,Friedrich, Women, the Family and theOrigin of Private Property, Middlesex, Hammondsworth, 1986, pp. 120-121.3Ceau?escu, .Nicolae, Cre?terearolului femeii în via?a economic? ?i social-politic? a României Socialiste, Ed. Politic?, Bucure?ti, 1980, p.

99. 4AdrianSângeorzan, doctor ginecolog, Bra?ov, intreviu http://metropotam.ro/La-zi/Interviu-Adrian-Sangeorzan-scriitor-medic-art9028068298 , accesat la 12.01.2018.

5http://ro.nccmn.wikia.com/wiki/Decretul_anti-avort_al_lui_Ceau%C5%9Fescu , accesat la 17.01.2018.6Idem.

7Idem.8Idem .9 Ibidem.10Idem.